Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele simțitor:

SIMȚITÓR, -OÁRE, simțitori, -oare, adj. 1. Care este capabil să simtă (5), care se înduioșează, se impresionează ușor, înzestrat cu simțire (2), plin de sensibilitate (1); sensibil, impresionabil, emotiv. 2. (Adesea adverbial) Apreciabil, considerabil, important. A făcut o economie simțitoare.Simți + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

simțitór adj. m., pl. simțitóri; f. sg. și pl. simțitoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită


simțitór, -oáre adj. Care simte ușor, sensibil, pricepător: un auz sensibil la muzică. Sensibil, emoționabil, impresionabil, susceptibil: un om simțitor la nenorocirea altuĭa, simțitor la ironie, o inimă simțitoare. Care se poate simți: lumea simțitoare. Mare, intens: frig simțitor. Mare important: progres simțitor. Fiz. Care arată cele maĭ micĭ diferențe: o balanță simțitoare. Muz. Nota simțitoare, nota care e cu un semiton deasupra toniciĭ. Adv. În mod simțitor: fluxu se suĭa simțitor, era simțitor emoționat.
Sursa: Dicționaru limbii românești

simțitor a. 1. care simte cu multă vioiciune: susceptibil, impresionabil; 2. ce se simte, sensibil; 3. fig. important: pierdere simțitoare.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SIMȚITÓR, -OÁRE, simțitori, -oare, adj. 1. Care este capabil să simtă (5), care se înduioșează, se impresionează ușor, înzestrat cu simțire (2), plin de sensibilitate (1); sensibil, impresionabil, emotiv. 2. (Adesea adverbial) Apreciabil, considerabil, important. A făcut o economie simțitoare. – Simți + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)