SECULARIZÁ, secularizéz, vb. I. Tranz. A trece în patrimoniul statului (în schimbul unei despăgubiri) un bun aparținând bisericii sau mănăstirii. – Din fr. séculariser.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a SECULARIZÁ vb. I. tr. A trece cu forme legale averile bisericești și mănăstirești în proprietatea statului; a reda vieții laice ceea ce aparține bisericii. [< fr. séculariser].
Sursa: Dicționar de neologisme
SECULARIZÁ vb. tr. 1. a scoate din proprietatea sau competența bisericii bunuri, domenii de activitate sau valori culturale, trecându-le în patrimoniul statului. 2. a reda vieții laice persoane care au aparținut vieții ecleziastice. (< fr. séculariser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
secularizá (a ~) vb., ind. prez. 3 secularizeázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită secularizà v. a face secular sau laic.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
SECULARIZÁ, secularizez, vb. I. Tranz. A trece în patrimoniul statului (în schimbul unei despăgubiri) ceea ce aparține bisericii. – Din fr. séculariser.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)