Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele secol:

SÉCOL, secole, s. n. 1. Interval de timp de o sută de ani (socotit de la unitate până la completarea sutei inclusiv); răstimp de o sută de ani (socotit de la orice dată); veac. ♦ Fig. Veșnicie. ♦ (La pl.) Timpul considerat în desfășurarea lui; p. ext. generațiile contemporane acestor etape de desfășurare. 2. Epocă istorică dominată de un eveniment sau de o personalitate excepțională. Secolul lui Pericle. 3. (Înv.; în sintagma) Secolul de mijloc = evul mediu. [Pl. și: (înv., m.) secoli.Var.: (înv.) sécul s. m.] – Din lat. saeculum, it. secolo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



SÉCOL s.n. 1. Interval de timp de o sută de ani; veac. ♦ (Fig.) Perioadă de timp care pare a fi foarte lungă; veșnicie. 2. Epocă istorică dominată de un eveniment de seamă, de o personalitate excepțională. [Pl. -le, (s.m.) -li. / < lat. saeculum, cf. it. secolo].
Sursa: Dicționar de neologisme

SÉCOL s. n. 1. interval de timp de o sută de ani; veac. ◊ (fam.) perioadă de timp foarte lungă; (p. ext.) veșnicie. 2. epocă istorică dominată de un eveniment de seamă, de o personalitate excepțională. (< lat. saeculum, it. secolo)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

sécol s. n., pl. sécole; abr. sec.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*sécol V. secul.
Sursa: Dicționaru limbii românești

secol n. 1. veac, răstimp de o sută de ani; 2. mare spațiu de timp: nu v´am văzut de un secol; 3. epocă celebră: secolul lui Pericle, lui August, lui Leon X, lui Ludovic XIV; 4. timpul în care trăim: descoperirile secolului; 5. se zice în raport cu gradul de civilizațiune, cu calitățile bune sau rele ale contemporanilor: a fi mai presus de secolul său; 6. în teologie: lumea, vieața lumească, în opozițiune cu cea religioasă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SÉCOL, secole, s. n. 1. Interval de timp de o sută de ani (socotit de la unitate până la completarea sutei inclusiv); răstimp de o sută de ani (socotit de la orice dată); veac. ♦ Fig. Veșnicie. ♦ (La pl.) Timpul considerat în desfășurarea lui; p. ext. generațiile contemporane acestor etape de desfășurare. 2. Epocă istorică dominată de un eveniment sau de o personalitate excepțională. Secolul lui Pericle. 3. (înv.; în sintagma) Secolul de mijloc = Evul Mediu. [Pl. și: (înv., m.) secoli.Var.: (înv.) sécul s. m.] – Din lat. saeculum, it. secolo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SÉCOL, secole, s. n. 1. Interval de timp de o sută de ani (socotit de la unitate până la completarea sutei inclusiv); răstimp de o sută de ani (socotit de la orice dată); veac. ♦ Fig. Veșnicie. ♦ (La pl.) Timpul considerat în desfășurarea lui; p. ext. generațiile contemporane acestor etape de desfășurare. 2. Epocă istorică dominată de un eveniment sau de o personalitate excepțională. Secolul lui Pericle. 3. (Înv.; în sintagma) Secolul de mijloc = evul mediu. [Pl. și: (înv., m.) secoli.Var.: (înv.) sécul s. m.] – Din lat. saeculum, it. secolo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

SÉCOL s.n. 1. Interval de timp de o sută de ani; veac. ♦ (Fig.) Perioadă de timp care pare a fi foarte lungă; veșnicie. 2. Epocă istorică dominată de un eveniment de seamă, de o personalitate excepțională. [Pl. -le, (s.m.) -li. / < lat. saeculum, cf. it. secolo].
Sursa: Dicționar de neologisme

SÉCOL s. n. 1. interval de timp de o sută de ani; veac. ◊ (fam.) perioadă de timp foarte lungă; (p. ext.) veșnicie. 2. epocă istorică dominată de un eveniment de seamă, de o personalitate excepțională. (< lat. saeculum, it. secolo)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

sécol s. n., pl. sécole; abr. sec.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*sécol V. secul.
Sursa: Dicționaru limbii românești

secol n. 1. veac, răstimp de o sută de ani; 2. mare spațiu de timp: nu v´am văzut de un secol; 3. epocă celebră: secolul lui Pericle, lui August, lui Leon X, lui Ludovic XIV; 4. timpul în care trăim: descoperirile secolului; 5. se zice în raport cu gradul de civilizațiune, cu calitățile bune sau rele ale contemporanilor: a fi mai presus de secolul său; 6. în teologie: lumea, vieața lumească, în opozițiune cu cea religioasă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SÉCOL, secole, s. n. 1. Interval de timp de o sută de ani (socotit de la unitate până la completarea sutei inclusiv); răstimp de o sută de ani (socotit de la orice dată); veac. ♦ Fig. Veșnicie. ♦ (La pl.) Timpul considerat în desfășurarea lui; p. ext. generațiile contemporane acestor etape de desfășurare. 2. Epocă istorică dominată de un eveniment sau de o personalitate excepțională. Secolul lui Pericle. 3. (înv.; în sintagma) Secolul de mijloc = Evul Mediu. [Pl. și: (înv., m.) secoli.Var.: (înv.) sécul s. m.] – Din lat. saeculum, it. secolo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)