Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele scud:

SCUD, scuzi, s. m. Veche monedă de argint sau de aur care a circulat în unele țări din Europa apuseană, valoarea ei variind după țări și epoci. – Din it. scudo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


SCUD s.m. (Ist.) Monedă veche de argint sau de aur, care avea circulație în apusul Europei. [Pl. -uzi. / < it. scudo].
Sursa: Dicționar de neologisme

SCUD s. m. veche monedă italiană de argint sau de aur, în apusul Europei. (< it. scudo)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

scud (-uzi), s. m. – Monedă prețioasă veche. It. scudo.
Sursa: Dicționarul etimologic român

scud s. m., pl. scuzi
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

* scud m. (it scudo, fr. écu, scut, scud), d. lat. scutum, scut. Cp. cu șiling). O veche monetă de argint orĭ de aur de diversă valoare în diverse timpurĭ și țărĭ, ĭar în Italia și Francia în sec. 19 pĭesa de 3, apoĭ și de 5 fr. de argint (Scudu de argint valora tn Austria 2 florinĭ convenționalĭ, Iorga, Negoț. 225). V. pistolă și gripsor.
Sursa: Dicționaru limbii românești

scud m. veche monedă de argint în valoare de 5 lei: o sută de mii scuzi BĂLC.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SCUD, scuzi, s. m. Veche monedă de argint sau de aur care a circulat în unele țări din Europa Apuseană, valoarea ei variind după țări și epoci. – Din it. scudo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)