Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele sconta:

SCONTÁ, scontez, vb. I. Tranz. 1. A cumpăra sau a vinde efecte de comerț înainte de scadență; a efectua un scont. 2. Fig. A conta pe ceva, a-și face planuri dinainte în legătură cu un anumit fapt așteptat, a se baza pe ceva. – Din it. scontare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



SCONTÁ vb. I. tr. 1. A cumpăra sau a vinde polițe înainte de scadență; a efectua un scont. 2. (Fig.) A conta pe ceva, a-și face planuri dinainte. [< it. scontare].
Sursa: Dicționar de neologisme

SCONTÁ vb. tr. 1. a cumpăra, a vinde polițe înainte de scadență; a efectua un scont. 2. (fig.) a conta pe cineva, a-și face planuri dinainte. (< it. scontare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

scontá (a ~) vb., ind. prez. 3 sconteáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

scontà v. a plăti înainte de scadență cu ajutorul scontului.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SCONTÁ, scontez, vb. I. Tranz. 1. A cumpăra sau a vinde efecte de comerț înainte de scadență; a efectua un scont. 2. Fig. A conta pe ceva, a-și face planuri dinainte în legătură cu un anumit fapt așteptat, a se baza pe ceva. – Din it. scontare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)