SCOBÁI, scobai, s. m. (Iht.; reg.) Scobar. – Din scr. skobalj.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a scobái (reg.) s. m., pl. scobái, art. scobáiiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
scobáĭ (nord) și scobár (Olt.) m (sîrb. skobalj, šk-, bg. skobarĭ, id.). Un peștișor cu aripĭoarele roșiatice (chondrostoma [saŭ cyprinus] nasus). – În Trans. Suc. și poduț.
Sursa: Dicționaru limbii românești
SCOBÁI, scobai, s. m. (Iht.; reg.) Scobar. – Din sb. skobalj.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)