Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele salvator:

SALVATÓR, -OÁRE, salvatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care salvează sau poate salva. – Din fr. salvateur, lat. salvator, -oris. Cf. salva.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



SALVATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care salvează sau poate salva. [Cf. lat. salvator].
Sursa: Dicționar de neologisme

SALVATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care salvează, sau poate salva. (< fr. salvateur, lat. salvator)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

* salvatór, -oáre adj. și s. (lat. salvator). Care salvează, mîntuitor, mîntuitore: Hristos, salvatoru omeniriĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

salvatór adj. m., s. m., pl. salvatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. salvatoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

salvator a. și m. mântuitor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SALVATÓR, -OÁRE, salvatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care salvează sau poate salva. – Din fr. salvateur, lat. salvator, -oris. Cf. s a l v a.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SALVATÓR, -OÁRE, salvatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care salvează sau poate salva. – Din fr. salvateur, lat. salvator, -oris. Cf. salva.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

SALVATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care salvează sau poate salva. [Cf. lat. salvator].
Sursa: Dicționar de neologisme

SALVATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care salvează, sau poate salva. (< fr. salvateur, lat. salvator)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

* salvatór, -oáre adj. și s. (lat. salvator). Care salvează, mîntuitor, mîntuitore: Hristos, salvatoru omeniriĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

salvatór adj. m., s. m., pl. salvatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. salvatoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

salvator a. și m. mântuitor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SALVATÓR, -OÁRE, salvatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care salvează sau poate salva. – Din fr. salvateur, lat. salvator, -oris. Cf. s a l v a.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)