RĂMURÓS, -OÁSĂ, rămuroși, -oase, adj. Cu multe ramuri; rămurat, stufos. – Ramură + suf. -os.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a rămurós, -oásă adj. (d. ramură saŭ lat. ramulosus). Cu multe ramurĭ, crăngos: un stejar rămuros. V. rădăcinos.
Sursa: Dicționaru limbii românești
rămurós adj. m., pl. rămuróși; f. rămuroásă, pl. rămuroáseSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită rămuros a. cu ramuri numeroase: cerbi cu coarne rămuroase EM.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
RĂMURÓS, -OÁSĂ, rămuroși, -oase, adj. Cu multe ramuri; rămurat, stufos. – Ramură + suf. -os.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)