rânduluí, rânduluiésc, vb. IV (reg.) a meni, a sorti, a ursi.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
Forme flexionare:
rândului - Substantiv neutru, Genitiv-Dativ, singular, articulat - pentru cuvantul rând
randului - Substantiv masculin, Genitiv-Dativ, singular, articulat - pentru cuvantul rand