RUSCÚȚĂ, ruscuțe, s. f. 1. (Reg.) Diminutiv al lui ruscă. 2. (Bot.) Cocoșel-de-câmp. 3. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu flori de culoare roșie (Adonis flammea). ◊ Compuse: ruscuță-de-primăvară (sau -primăvăratică) = plantă otrăvitoare caracteristică vegetației de stepă (Adonis vernalis); ruscuță-de-toamnă (sau -tomnatică) = plantă anuală cu flori de culoare purpuriu-închis (Adonis autumnalis). – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a RUSCÚȚĂ, ruscuțe, s. f. ~ 4. Monedă de argint. (din rus2)Sursa: Dicționarul etimologic român
RUSCÚȚĂ, ruscúțe, s.f. ~ 5. Plantă erbacee cu flori roșii, care crește prin semănături. (Adonis aestivalis).
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane
1) ruscúță f., pl. e (d. Rus, Ruscă ?). Numele unor plante ranunculacee numite și cocoșeĭ. V. cocoșel.
Sursa: Dicționaru limbii românești
2) ruscúță f., pl. e (ca ruscuță 1 ?). Bucov. (Marian, Nașt. 411). Un fel de monetă [!].
Sursa: Dicționaru limbii românești
ruscúță (reg.) s. f., g.-d. art. ruscúței; pl. ruscúțeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită RUSCÚȚĂ, ruscuțe, s. f. 1. (Reg.) Diminutiv al lui ruscă. 2. (Bot.) Cocoșel-de- câmp. 3. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu flori de culoare roșie (Adonis flammea). Compuse: ruscuță-de-primăvară (sau -primăvăratică) = plantă otrăvitoare caracteristică vegetației de stepă (Adonis vernalis); ruscuță-de-toamnă (sau -tomnatică) = plantă anuală cu flori de culoare purpurie-închisă (Adonis autumnalis). – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
rușcuță f. Bot. cocoșel.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a