Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele rudi:

RUDÍ, rudesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se înrudi. – Din rudă1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

!rudí (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se rudéște, imperf. 3 sg. se rudeá; conj. prez. 3 să se rudeáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită


rudì v. a se înrudi: se rudia cu maică-mi răposata AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RUDÍ, rudesc, vb. IV. Refl. (înv.) A se înrudi. – Din rudă1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RUDÍ, rudesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se înrudi. – Din rudă1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

!rudí (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se rudéște, imperf. 3 sg. se rudeá; conj. prez. 3 să se rudeáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

rudì v. a se înrudi: se rudia cu maică-mi răposata AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RUDÍ, rudesc, vb. IV. Refl. (înv.) A se înrudi. – Din rudă1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)