rótring (ro-tring / rot-ring) s. n., pl. rótringuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
RÓTRING, rotringuri, s. n. Stilou cu vârf tubular, de diferite diametre, utilizat la desenul (tehnic) în tuș. – Din fr. rotring.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)