ROTÍRE, rotiri, s. f. Acțiunea de a (se) roti; învârtire, mișcare în cerc sau în spirală. ♦ Mișcare de rotație. – V. roti.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a rotíre f. Rotațiune, acțiunea de a roti.
Sursa: Dicționaru limbii românești
rotíre s. f., g.-d. art. rotírii; pl. rotíriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită rotire f. rotațiune.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ROTÍRE, rotiri, s. f. Acțiunea de a (se) roti; învârtire, mișcare în cerc sau în spirală. ♦ Mișcare de rotație. – V. roti.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
rotire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul roti