Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele ronțăire:

RONȚĂÍRE, ronțăiri, s. f. Acțiunea de a ronțăi și rezultatul ei; ronțăială, ronțăit. – V. ronțăi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ronțăíre s. f., g.-d. art. ronțăírii; pl. ronțăíri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită


RONȚĂÍRE (‹ ronțăi) s. f. 1. Acțiunea de a ronțăi; ronțăială. 2. (TEHN.) Decupare a unei table cu ajutorul unui poanson, cu care se execută găuri alăturate de-a lungul unui contur decupat; grinotare.
Sursa: Dicționar enciclopedic

RONȚĂÍRE, ronțăiri, s. f. Acțiunea de a ronțăi și rezultatul ei; ronțăială, ronțăit. – V. ronțăi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

ronțăire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul ronțăi