ROMANÍȚĂ, romanițe, s. f. (Bot.; regional) Mușețel. [Var.: romăníță s. f.] – Din pol. rumianiec, ucr. romanec'.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a romaníță (romaníțe), s. f. – 1. Mușețel (Matricaria chamomilla). – 2. Crizantemă de cîmp (Anthemis arvensis). – 3. Mușețel-prost (Anthemis cotula). – Var. romăniță, romoniță. De la roman „romaniță puturoasă, crizantemă” (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 318), cf. sb. ramenka „mușețel”, sb. ramenek, rut. romanecĭ „crizantemă”, rus. romannik „vetrice”.Sursa: Dicționarul etimologic român
romaníță, -e, (româniță), s.f. – (bot.) Mușețel (Matricaria chamonilla); plantă medicinală cu proprietăți calmante și dezinfectante, utilizată la răni, tuse, răceală, dureri de dinți, de stomac, năduf etc (Borza 1968: 107). – Din roman „mușețel” (< ucr. roman) + -iță, cf. pol. rumianiec, ucr. romanec.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș
romaníță s. f., g.-d. art. romaníței; pl. romaníțeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ROMANÍȚĂ, romanițe, s. f. (Bot.; regional) Mușețel. [Var.: romăníță s. f.] – Din pol. rumianiec, ucr. romanec’.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) ROMĂNÍȚĂ s. f. v. romaniță.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a rómăniță (Mold. sud) și -íță (nord) f., pl. e (rut. rumánecĭ și rumĕánok, rus. romén, romáška, pol. rumaniec, rumian, d. germ. römische kamille, id. V. róman). Mușățel. – În Trans. Olt. romoniță.
Sursa: Dicționaru limbii românești
ROMĂNÍȚĂ s. f. v. romaniță.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)