RIGURÓS, -OÁSĂ, riguroși, -oase, adj. 1. Care este făcut cu rigurozitate, cu scrupulozitate; sever, strict, aspru. 2. Care nu admite abateri; inflexibil, necruțător, neînduplecat. 3. (Despre demonstrații) În care fiecare afirmație este consecința clară a afirmațiilor demonstrate anterior. – Din fr. rigoureux, lat. rigorosus, it. rigoroso.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a RIGURÓS, -OÁSĂ adj. 1. Sever, strict, făcut cu scrupulozitate. 2. Care nu admite abateri. [Cf. fr. rigoureux, it. rigoroso].
Sursa: Dicționar de neologisme
RIGURÓS, -OÁSĂ adj. 1. (și adv.) sever, strict, făcut cu scrupulozitate. 2. care nu admite abateri; inflexibil. ◊ exact, precis. (< fr. rigoureux, lat. rigorosus, it. rigoroso)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*rigurós, -oásă adj. (fr. rigoureux, lat. rigorosus. Cp. cu viguros, puturos, unsuros, precum și cu amoros). Aspru: ĭarnă riguroasă. Aspru, sever: om, regulament riguros. Absolut exact, fără replică: demonstrațiune riguroasă. Adv. Cu rigoare: a pedepsi riguros.
Sursa: Dicționaru limbii românești
rigurós adj. m., pl. riguróși; f. riguroásă, pl. riguroáseSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită riguros a. 1. foarte sever în maximele sale și în purtarea sa: om riguros; 2. aspru, greu de suportat: frig riguros; 3. fig. de o exactitate perfectă: demonstrațiune riguroasă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
RIGURÓS, -OÁSĂ, riguroși, -oase, adj. 1. Care este făcut cu rigurozitate, cu scrupulozitate; sever, strict, aspru/ 2. Care nu admite abateri; inflexibil, necruțător, neînduplecat. 3. (Despre demonstrații) în care fiecare afirmație este consecința clară a afirmațiilor demonstrate anterior. – Din fr. rigoureux, lat. rigorosus, it. rigoroso.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)