Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele revocare:

REVOCÁRE, revocări, s. f. 1. Acțiunea de a revoca și rezultatul ei; revocație. 2. (Jur.) Desfacere unilaterală a unui act prin manifestarea de voință a persoanei care l-a făcut. ♦ Desfacere a unui act juridic în cazurile prevăzute de lege. 3. Act prin care organul de stat competent hotărăște încetarea calității sale de membru într-un organ ales. ♦ Retragere de către alegători a mandatului încredințat unei persoane de a-i reprezenta în organele de conducere ale statului. – V. revoca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

REVOCÁRE s.f. Acțiunea de a revoca și rezultatul ei; anulare, retragere, contramandare; revocație. [< revoca].
Sursa: Dicționar de neologisme


revocáre s. f., g.-d. art. revocắrii; pl. revocắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

revocare f. acțiunea de a revoca și actul prin care se revocă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

REVOCÁRE, revocări, s. f. 1. Acțiunea de a revoca și rezultatul ei; revocație. 2. (Jur.) Desfacere unilaterală a unui act prin manifestarea de voință a persoanei care l-a făcut. ♦ Desfacere a unui act juridic în cazurile prevăzute de lege. 3. Act prin care organul de stat competent hotărăște încetarea calității sale de membru într-un organ ales. ♦ Retragere de către alegători a mandatului încredințat unei persoane de a-i reprezenta în organele de conducere ale statului. – V. revoca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

revocare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul revoca