REUNÍRE, reuniri, s. f. Acțiunea de a (se) reuni și rezultatul ei. [Pr.: re-u-] – V. reuni.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a REUNÍRE s.f. Acțiunea de a (se) reuni și rezultatul ei. [< reuni].
Sursa: Dicționar de neologisme
*reuníre f. Acțiunea de a saŭ de a se reuni. Adunare, societate.
Sursa: Dicționaru limbii românești
reuníre (re-u-) s. f., g.-d. art. reunírii; pl. reuníriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită reunire f. 1. adunare; 2. adunătură.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
REUNÍRE, reuniri, s. f. Acțiunea de a (se) reuni și rezultatul ei. [Pr.: re-u-] – V. reuni.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
reunire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul reuni