Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele resentiment:

RESENTIMÉNT, resentimente, s. n. Sentiment ostil față de cineva, pornire împotriva cuiva provocată de amintirea neplăcerilor suportate; dușmănie, ură, pică, resimțământ. – Din fr. ressentiment.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



RESENTIMÉNT s.n. Sentiment ostil față de cineva, izvorât dintr-o nemulțumire mai veche; ură, pică. [Pl. -te. / < fr. ressentiment, cf. lat. re – împotrivă + sentiment].
Sursa: Dicționar de neologisme

RESENTIMÉNT s. n. sentiment ostil față de cineva, izvorât dintr-o nemulțumire mai veche; antipatie. (< fr. ressentiment)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*resentimént n., pl. e (fr. ressentiment, d. ressentir, a simți pe urmă; it. risentimento. V. resimt). Aducere aminte despre o lovitură cu dorința de răzbunare: a păstra resentimentu uneĭ ofense.
Sursa: Dicționaru limbii românești

resentimént s. n., pl. resentiménte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

resentiment n. amintire despre o nedreptate cu dorința de a se răsbuna.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RESENTIMÉNT, resentimente, s. n. Sentiment ostil față de cineva, provocat de o nemulțumire mai veche; dușmănie, ură, pică, antipatie, resimțământ – Din fr. ressentiment.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)