Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele republican:

REPUBLICÁN, -Ă, republicani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține republicii, privitor la republică. 2. S. m. și f. Adept al republicii ca formă de guvernământ. – Din it. republicano, fr. républicain.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

REPUBLICÁN, -Ă adj. Referitor la republică. ◊ Partid republican = unul dintre cele două mari partide din Statele Unite. // s.m. și f. Adept al republicii ca formă de guvernământ. [Cf. it. republicano, fr. républicain].
Sursa: Dicționar de neologisme


REPUBLICÁN s.m. Pasăre de mărimea unei mierle, care trăiește în grupuri în sudul Africii. [< fr. républicain].
Sursa: Dicționar de neologisme

REPUBLICÁN1 s. m. pasăre de mărimea unei mierle, care trăiește în grupuri în sudul Africii. (< fr. républicain)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

REPUBLICÁN2, -Ă I. adj. referitor la republică. II. s. m.f. adept al republicii ca formă de guvernământ. (< fr. républicain, it. republicano, lat. republicanus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*republicán, -ă adj. (d. republică; fr. républicain). De republică, al republiciĭ: partid, guvern republican. Subst. Partizan al republiciĭ. S. m. Un fel de pasăre care trăĭește în societățĭ în sudu Africiĭ (Republicaniĭ îs de mărimea merlelor și se numesc așa după obiceĭu lor de a trăi la un loc într´un cuib colosal făcut ca o umbrelă în prejuru [!] trunchĭuluĭ unuĭ copac. Într´un asemenea cuĭb încap 300-1000 indivizĭ. Acest cuĭb e alunecos pe deasupra, așa în cît [!] șerpiĭ, care-s ceĭ maĭ marĭ dușmanĭ aĭ păsărilor, nu pot pătrunde în el).
Sursa: Dicționaru limbii românești

republicán (-pu-bli-) adj. m., s. m., pl. republicáni; adj. f., s. f. republicánă, pl. republicáne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

republican a. ce ține de o republică: guvern republican. ║ m. cel ce preferă republica oricărui alt guvern.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

REPUBLICÁN, -Ă, republicani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține republicii, privitor la republică. 2. S. m. și f. Adept al republicii ca formă de guvernământ. – Din it. republicano, fr. républicain.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)