Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele repercutare:

REPERCUTÁRE, repercutări, s. f. Acțiunea de a se repercuta și rezultatul ei. – V. repercuta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

REPERCUTÁRE s.f. Acțiunea de a se repercuta. [< repercuta].
Sursa: Dicționar de neologisme


repercutáre s. f., g.-d. art. repercutắrii; pl. repercutắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

REPERCUTÁRE, repercutări, s. f. Acțiunea de a se repercuta și rezultatul ei. – V. repercuta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

repercutare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul repercuta