Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele reparator:

REPARATÓR, -OÁRE, reparatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care repară, reparatoriu; p. ext. care înviorează. ♦ (Jur.) Care acoperă o pagubă. – Din fr. réparateur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



REPARATÓR, -OÁRE adj. (adesea s.) Care repară; reparatoriu; (p. ext.) înviorător. [< fr. réparateur, cf. lat. reparator].
Sursa: Dicționar de neologisme

REPARATÓR, -OÁRE adj. (și s.) care repară; reparatoriu. ◊ (jur.) care acoperă o pagubă. (< fr. réparateur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

reparatór1 adj. m., pl. reparatóri; f. sg. și pl. reparatoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

*reparatór2 s. m., pl. reparatóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

REPARATÓR, -OÁRE, reparatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care repară, reparatoriu; p. ext. care înviorează, întremează. ♦ (Jur.) Care acoperă o pagubă. – Din fr. réparateur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)