REMITÉNTĂ adj. f. v. remitent1. [DOOM 2]
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare
REMITÉNȚĂ, remitențe, s. f. 1. (Livr.) Remisiune (1). 2. (Med.) Remisiune (2). – Din fr. rémittence.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
REMITÉNȚĂ s.f. 1. (Med.) Atenuarea temporară a unei boli sau a unei manifestări. 2. Remitere; iertare, absolvire. [< fr. rémittence].
Sursa: Dicționar de neologisme
REMITÉNȚĂ s. f. 1. remisiune (2). 2. împotrivire, rezistență la forță; (p. ext.) recalcitranță. (< fr. rémittence)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
REMITÉNȚĂ, remitențe, s. f. 1. (Livr.) Remisiune (1). 2. (Med.) Remisiune (2). – Din fr. rémittence.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)