Am găsit 12 definiții pentru cuvantul/cuvintele reglet:

REGLÉT, reglete, s. n. Piesă de fontă, de material plastic sau de plumb folosită la umplerea spațiilor dintre rânduri în formele de tipografie sau la umplerea spațiilor dintre formă și ramă. [Var.: regléte s. m.] – Din fr. réglet.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

REGLÉT s.m. Piesă metalică folosită în tipografie la umplerea spațiilor libere dintre rânduri sau la umplerea spațiilor dintre formă și ramă. [Var. reglete s.m. / < fr. réglet].
Sursa: Dicționar de neologisme


REGLÉT s. n. piesă metalică în tipografie la umplerea spațiilor libere dintre rânduri sau a spațiilor dintre formă și ramă. (< fr. réglet)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

reglét (piesă metalică) (re-glet) s. n., pl. regléte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

reglet m. Tip. placă de metal pentru rărirea rândurilor (= fr. réglette).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

REGLÉT, reglete, s. n. Piesă de fontă, de material plastic sau de plumb folosită la umplerea spațiilor dintre rânduri în formele de tipografie sau la umplerea spațiilor dintre formă și ramă. [Var.: regléte s. m.] – Din fr. réglet.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

REGLÉT, reglete, s. n. Piesă de fontă, de material plastic sau de plumb folosită la umplerea spațiilor dintre rânduri în formele de tipografie sau la umplerea spațiilor dintre formă și ramă. [Var.: regléte s. m.] – Din fr. réglet.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

REGLÉT s.m. Piesă metalică folosită în tipografie la umplerea spațiilor libere dintre rânduri sau la umplerea spațiilor dintre formă și ramă. [Var. reglete s.m. / < fr. réglet].
Sursa: Dicționar de neologisme

REGLÉT s. n. piesă metalică în tipografie la umplerea spațiilor libere dintre rânduri sau a spațiilor dintre formă și ramă. (< fr. réglet)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

reglét (piesă metalică) (re-glet) s. n., pl. regléte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

reglet m. Tip. placă de metal pentru rărirea rândurilor (= fr. réglette).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

REGLÉT, reglete, s. n. Piesă de fontă, de material plastic sau de plumb folosită la umplerea spațiilor dintre rânduri în formele de tipografie sau la umplerea spațiilor dintre formă și ramă. [Var.: regléte s. m.] – Din fr. réglet.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)