REGISTRATÓR, -OÁRE, registratori, -oare, s. m. și f. Funcționar care înregistrează hârtiile intrate și ieșite dintr-o instituție. – Din germ. Registrator, it. registratore.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a REGISTRATÓR, -OÁRE s.m. și f. Înregistrator. [Cf. lat. registrator, it. registratore, germ. Registrator, fr. régistrateur].
Sursa: Dicționar de neologisme
*registratór m. (rus. germ. registátor [!], it. registratóre). Înregistrator, acela care înregistrează.
Sursa: Dicționaru limbii românești
registratór s. m., pl. registratóriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită registrator m. cel ce înregistrează.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
REGISTRATÓR, -OÁRE, registratori, -oare, s. m. și f. Funcționar care înregistrează hârtiile intrate și ieșite dintr-o instituție. – Din germ. Registrator, it. registratore.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)