REFRACTARÍSM s. n. (Rar) Atitudine refractară; împotrivire, nesupunere. – Refractar + suf. -ism.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
REFRACTARÍSM s.n. (Rar) Atitudine refractară; împotrivire, nesupunere. [< refractar + -ism].
Sursa: Dicționar de neologisme
refractarísm (rar) (re-frac-) s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită REFRACTARÍSM s. n. (Rar) Atitudine refractară; împotrivire, nesupunere. – Refractar + suf. -ism.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 