Am găsit 14 definiții pentru cuvantul/cuvintele rectorat:

RECTORÁT, rectorate, s. n. Funcția de rector; durata acestei funcții; (concr.) birourile și serviciile administrative care țin de rector. – Din fr. rectorat, germ. Rektorat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


RECTORÁT s.n. Demnitate, funcție de rector; biroul și serviciile care țin de rector; timpul cât cineva deține funcția de rector. [Pl. -te, -turi. / < fr. rectorat, germ. Rektorat].
Sursa: Dicționar de neologisme

RECTORÁT s. n. funcția de rector; biroul și serviciile care țin de rector. (< fr. rectorat, germ. Rektorat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*rectorát n., pl. e (d. rector cu -at ca´n consulat). Funcțiunea de rector. Durata acesteĭ funcțiunĭ. Camcelaria rectoruluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

rectorát s. n., pl. rectoráte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

rectorat n. demnitate, funcțiune de rector.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RECTORÁT, rectorate, s. n. Funcția de rector; durata acestei funcții; (concr.) birourile și serviciile administrative care țin de rector. – Din fr. rectorat, germ. Rektorat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RECTORÁT, rectorate, s. n. Funcția de rector; durata acestei funcții; (concr.) birourile și serviciile administrative care țin de rector. – Din fr. rectorat, germ. Rektorat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

RECTORÁT s.n. Demnitate, funcție de rector; biroul și serviciile care țin de rector; timpul cât cineva deține funcția de rector. [Pl. -te, -turi. / < fr. rectorat, germ. Rektorat].
Sursa: Dicționar de neologisme

RECTORÁT s. n. funcția de rector; biroul și serviciile care țin de rector. (< fr. rectorat, germ. Rektorat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*rectorát n., pl. e (d. rector cu -at ca´n consulat). Funcțiunea de rector. Durata acesteĭ funcțiunĭ. Camcelaria rectoruluĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

rectorát s. n., pl. rectoráte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

rectorat n. demnitate, funcțiune de rector.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RECTORÁT, rectorate, s. n. Funcția de rector; durata acestei funcții; (concr.) birourile și serviciile administrative care țin de rector. – Din fr. rectorat, germ. Rektorat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)