RECONVENȚIÚNE, reconvențiuni, s. f. (Jur.) Cerere reconvențională. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. reconvention.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a RECONVENȚIÚNE s.f. (Jur.) Cerere reconvențională. [Pron. -ți-u-. / < fr. reconvention].
Sursa: Dicționar de neologisme
RECONVENȚIÚNE s. f. (jur.) cerere reconvențională. (< fr. reconvention)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
reconvențiúne (-ți-u-) s. f., g.-d. art. reconvențiúnii; pl. reconvențiúniSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită RECONVENȚIÚNE, reconvențiuni, s. f. (Jur.) Cerere reconvențională. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. reconvention.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)