Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele recompune:

RECOMPÚNE, recompun, vb. III. Tranz. A compune din nou, a reface; a reconstitui un lucru din elementele în care a fost descompus. – Re1- + compune (după fr. recomposer).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

RECOMPÚNE vb. III. tr. A compune la loc, din nou. [P.i. recompún. / < re- + compune, după fr. recomposer].
Sursa: Dicționar de neologisme


RECOMPÚNE vb. tr. a compune din nou, a reface. (după fr. recomposer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

recompúne (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. recompún; conj. prez. 3 să recompúnă; ger. recompunấnd
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

RECOMPÚNE, recompun, vb. III. Tranz. A compune din nou, a reface; a reconstitui un lucru din elementele în care a fost descompus. – Pref. re- + compune (după fr. recomposer).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)