RECEPTIVITÁTE, s. f. Însușirea de a fi receptiv; predispoziție de a primi cu ușurință impresii sau influențe din afară. ♦ Capacitatea unui substrat biologic de a suferi influența unui agent exterior. ♦ (Med.) Predispoziție a organismului de a contracta cu ușurință o boală (infecțioasă), ca urmare a scăderii mijloacelor sale de apărare. – Din fr. réceptivité.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a RECEPTIVITÁTE s.f. Însușirea de a fi receptiv. ♦ (Med.) Predispoziție la anumite boli. [Cf. fr. réceptivité].
Sursa: Dicționar de neologisme
RECEPTIVITÁTE s. f. însușirea de a fi receptiv. ◊ predispoziție, lipsă de rezistență la anumite boli. (< fr. réceptivité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*receptivitáte f. (d. receptiv). Calitatea de a fi receptiv, de a putea primi impresiunile: receptivitatea copiilor. Med. Defectu de a te molipsi ușor: reaŭa igienă mărește receptivitatea organizmuluĭ [!].
Sursa: Dicționaru limbii românești
receptivitáte s. f., g.-d. art. receptivitắțiiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită RECEPTIVITÁTE s. f. Însușirea de a fi receptiv; predispoziție de a primi cu ușurință impresii sau influențe din afară. ♦ Capacitatea unui substrat biologic de a suferi influența unui agent exterior. ♦ (Med.) Predispoziție a organismului de a contracta cu ușurință o boală (infecțioasă), ca urmare a scăderii mijloacelor sale de apărare. – Din fr. réceptivité.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)