REAFIRMÁ, reafírm, vb. I. Tranz. A afirma ceva din nou. [Pr.: re-a-] – Din fr. réafirmer.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a REAFIRMÁ vb. I. tr. A afirma ceva din nou. [P.i. reafírm. / cf. fr. réaffirmer].
Sursa: Dicționar de neologisme
REAFIRMÁ vb. tr. a afirma ceva din nou. (< fr. réaffirmer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
reafirmá (a ~) (re-a-) vb., ind. prez. 3 reafírmăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită REAFIRMÁ, reafirm, vb. I. Tranz. A afirma ceva din nou. [Pr.:re-a-] – Din fr. réafirmer.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)