RADICALIZÁ, radicalizez, vb. I. Tranz. și refl. A deveni sau a face să devină radical (I 2). – Radical + suf. -iza. Cf. germ. radikalisieren.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
RADICALIZÁ vb. I. tr. A atrage pe cineva la o reformă democratică radicală; a revoluționa. [Cf. germ. radikalisieren].
Sursa: Dicționar de neologisme
RADICALIZÁ vb. tr., refl. a face să devină, a deveni radical, intransigent; a revoluționa. (< fr. radicaliser, germ. radikalisieren)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
radicalizá (a ~) vb., ind. prez. 3 radicalizeázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită RADICALIZÁ, radicalizez, vb.I. Tranz. și refl. A deveni sau a face să devină radical (I 2). – Radical + suf. -iza. Cf. germ. radikalisieren.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 