Am găsit 9 definiții pentru cuvantul/cuvintele racord, olandez:

OLANDÉZ, -Ă, olandezi, -e, subst., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Olandei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Olandei sau populației ei, privitor la Olanda sau la populația ei. ♦ (Substantivat, f.) Limba olandeză. 3. S. f. Numele unei figuri de patinaj. 4. S. f. Rasă de vaci creată în Olanda și crescută pentru producția de lapte. – Olanda (n. pr.) + suf. -ez. Cf. it. olandese, fr. hollandais.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



OLANDÉZ, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Olanda. ◊ (s.f.) limbă germanică vorbită în Olanda și în jumătatea de nord a Belgiei. (< fr. hollandais, it. olandese)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

OLANDÉZ, -Ă (‹ n. pr. Olanda) subst., adj. 1. S. m. și f. (La m. pl.) Popor care s-a constituit ca națiune în Olanda. Mai trăiesc în S.U.A., Canada, Indonezia ș.a. De religie creștină (protestanți, catolici etc.). ♦ Persoană care aparține acestui popor sau este originară din Olanda. 2. Adj. Care aparține Olandei sau olandezilor, privitor la Olanda sau la olandezi. ◊ Artă o. = artă dezvoltată pe teritoriul Olandei; ea și-a definit un drum propriu, cu caracter de școală, desprinzându-se de arta flamandă, la începutul sec. 17, o dată cu formarea republicilor independente a Provinciilor Unite. În arhitectură se impun preferințele pentru construcții civile, cei mai cunoscuți maeștrii find Lievens de Key (Hala de carne din Haarlem) și J. van Campen, care realizează modelul de arhitectură municipală (primăria din Amsterdam, azi Muzeul Regal); Hendrik de Keyser creează la Amsterdam „Noorder kerk”, care devine tipul preferat de biserică reformată de plan central. În sculptură, operele mai însemnate sunt monumentele funerare, cu forme severe (mormântul lui Wilhelm I de Orania, Taciturnul, de H. de Keyser). Pictura atinge apogeul în sec. 17 și se manifestă în diversele genuri, aproape fiecare oraș având o școală proprie. Portretul individual și de grup cunoaște o remarcabilă dezvoltare (Frans Hals), ca și scenele de interior, cu structuri spațiale intime și efecte de lumină calme (Vermeer, P. de Hooch, G. Terborch etc.), pictura de gen (A. van Ostade, J. Steen), natura moartă (P. Claesz van Haarlem), peisajul evocând aspecte din natura Olandei (J. van Ruysdael, M. Hobbema, J. van Goyen, A. Cuyp). Cea mai puternică personalitate a a.o. din sec. 17 este Rembrandt. Tot acum cunosc o mare dezvoltare gravura (H.P. Seghers, Rembrandt) și artele decorative (tapiseria și faianța de Delft). O nouă perioadă de înflorire artistică se conturează în sec. 19 prin operele lui J.B. Jongking, J. Israëls și, în special, Van Gogh. Sec. 20 este marcat de gruparea De Stijl însuflețită de P. Mondrian și T. van Doesburg, precum și de H.P. Berlage, considerat drept precursor al arhitecturii moderne. ♦ (Substantivat, f.) Limbă germanică din familia de limbi indo-europene, vorbită în Olanda și în jumătatea de N a Belgiei (flamanda, considerată de unii cercetători dialect al o.). Ortografie parțial etimologică, grafie bazată pe alfabetul latin. Se mai vorbește în Surinam, Antilele Olandeze, iar un dialect al limbii olandeze (v. afrikaans) a devenit o limbă literară distinctă, fiind una dintre limbile oficiale ale Republicii Africa de Sud. 3. S. f. Rasă de vaci creată în Olanda și crescută pentru producția de lapte (producția medie de 4.500 l de lapte anual). Are mai multe varietăți, cea mai răspândită fiind varietatea friză.
Sursa: Dicționar enciclopedic

olandéz adj. m., s. m., pl. olandézi; adj. f., s. f. olandéză, pl. olandéze
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

RACÓRD, racorduri, s. n. 1. Legătură, contact între două părți ale unei lucrări sau între două elemente ale unui întreg. 2. Piesă (constituită din una sau din două părți tubulare cu piulițe) cu care se face legătura între două conducte și prin care poate circula un fluid sau un material pulverulent ori granular. 3. Porțiune de circuit electric care pune în legătură aparatul, mașina sau locul de utilizare a energiei electrice cu rețeaua de distribuție. 4. Legătură între două secvențe de film care asigură continuitatea ideii cinematografice. ♦ Îmbinare a două benzi de sunet fără a întrerupe unitatea coloanei sonore. – Din fr. raccord.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

RACÓRD s.n. Legătură; contact (între părțile unei lucrări, ale unei instalații etc.). V. branșament. ♦ Tub flexibil, țeavă de legătură între două țevi. ♦ Porțiune dintr-un circuit electric care leagă un aparat, o instalație etc. cu rețeaua electrică de distribuție. ♦ (Cinem.) Legătură între două secvențe de film, între două benzi de sunet. [Pl. -duri. / < fr. raccord].
Sursa: Dicționar de neologisme

RACÓRD s. n. 1. legătură, contact (între părțile unei lucrări, instalații etc.). ♦ ~ olandez = holendru (1). 2. element de legătură între două țevi, conducte etc. 3. porțiune dintr-un circuit electric care leagă un aparat, o instalație etc. cu rețeaua electrică de distribuție. 4. (cinem.) legătură între două secvențe de film, între două benzi de sunet. (< fr. raccord)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

racórd s. n., pl. racórduri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

RACÓRD, racorduri, s. n. 1. Legătură, contact între două părți ale unei lucrări sau între două elemente ale unui întreg. 2. Piesă (constituită din una sau din două părți tubulare cu piulițe) cu care se face legătura între două conducte și prin care poate circula un fluid sau un material pulverulent ori granular. 3. Porțiune de circuit electric care pune în legătură aparatul, mașina sau locul de utilizare a energiei electrice cu rețeaua de distribuție. 4. Legătură între două secvențe de film care asigură continuitatea ideii cinematografice. ♦ îmbinare a două benzi de sunet fără a întrerupe unitatea coloanei sonore. – Din fr. raccord.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

olandez - Adjectiv, masculin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul olandez

olandez - Adjectiv, masculin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul olandez

racord - Substantiv neutru, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul racord

racord - Substantiv neutru, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul racord