Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele rablagi:
RABLAGÍ,rablagesc, vb. IV. Refl. (Fam.; despre obiecte) A se învechi, a se uza, a se deteriora (prin întrebuințare îndelungată); (despre ființe) a-și pierde puterile, vigoarea, sănătatea; a se ramoli. [Var.: răblăgí vb. IV] – Din rablagiu (derivat regresiv). Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
RABLAGÍ,rablagésc, vb. IV. Refl. ~ (~; după Graur, prin încrucișare între rablă și damblagi) Sursa: Dicționarul etimologic român
rablagi,rablagesc v. r.1.(d. obiecte) a se strica, a se uza 2.(d. ființe) a-și pierde puterile / vigoarea / sănătatea; a se ramoli Sursa: Dicționar de argou al limbii române
!rablagí(a se ~) (fam.) (ra-bla-) vb. refl., ind. prez. 3 sg. serablagéște, imperf. 3 sg. serablageá; conj. prez. 3 să serablageáscă Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
RABLAGÍ,rablagesc, vb. IV. Refl. (Fam.; despre obiecte) A se învechi, a se uza, a se deteriora (prin întrebuințare îndelungată); (despre ființe) a-și pierde puterile, vigoarea, sănătatea; a se ramoli. [Var.: răblăgí vb. IV] – Din rablagiu (derivat regresiv). Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
RĂBLĂGÍ vb. IV v. rablagi. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
RĂBLĂGÍ vb. IV v. rablagi. Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
