RĂZĂLẮU, răzălaie, s. n. (Reg.) Răzătoare. – Din magh. reszelö.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
răzălắŭ n., pl. ăĭe (ung. reszelö. Cp. cu răzuĭesc). Pilă mare, rașpă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
răzălắu (reg.) s. n., art. răzălắul; pl. răzăláieSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită răzălău n. pilă groasă. [V. rade].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
RĂZĂLẮU, răzălaie, s. n. (Reg.) Răzătoare. – Din magh. reszelö.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 