RĂCÍT1 s. n. Faptul de a (se) răci. – V. răci.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
RĂCÍT2, -Ă, răciți, -te, adj. 1. Care a devenit (mai) rece. 2. Bolnav de răceală (3). – V. răci.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a răcít, -ă adj. (d. răcesc). Bolnav de răceală.
Sursa: Dicționaru limbii românești
răcít s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită răcit a. care a prins răceală. ║ n. fapta de a (se) răci.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
RĂCÍT1 s. n. Faptul de a (se) răci. – V. răci.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) RĂCÍT2, -Ă, răciți, -te, adj. 1. Care a devenit (mai) rece. 2. Bolnav de răceală (3). – V. răci.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
răcit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul răci
