RĂBLĂRÍT, -Ă, răblăriți, -te, adj. (Fam.) Uzat, vechi. – Din rablă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a răblărit, -ă, răblăriți, -te adj. uzat, vechiSursa: Dicționar de argou al limbii române
răblărít (fam.) (ră-blă-) adj. m., pl. răblăríți; f. răblărítă, pl. răblăríteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită răblărit a. uzat: haine răblărite. [Tras din rablă].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
RĂBLĂRÍT, -Ă, răblăriți, -te, adj. (Fam.) Uzat, vechi. – Din rablă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
răblărit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul răblări