PĂTULÍ, pătulesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A călca în picioare (culcând la pământ); p. ext. a turti, a strivi, a presa. ♦ Refl. (Despre iarbă, semănături etc.) A se apleca, a se culca la pământ. – Din pătul1.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a pătulí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pătulésc, imperf. 3 sg. pătuleá; conj. prez. 3 să pătuleáscăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
pătulì v. a strânge grânele în pătule.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PĂTULÍ, pătulesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A călca în picioare (culcând la pământ); p. ext. a turti, a strivi, a presa. ♦ Refl. (Despre iarbă, semănături etc.) A se apleca, a se culca la pământ. – Din pătul1.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
pătuli - Substantiv masculin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul pătul
pătuli - Substantiv masculin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul pătul