PĂSTĂRNÁC s. m. v. păstârnac.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a păstărnac m. plantă culinară (Pastinaca sativa). [Rus. PASTERNAKŬ (din nemț. Pastinake)].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PĂSTĂRNÁC s. m. v. păstârnac.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) PĂSTÂRNÁC, păstârnaci, s. m. Plantă erbacee legumicolă bienală din familia umbeliferelor, cu rădăcina pivotantă fusiformă, cărnoasă, albă sau gălbuie, asemănătoare cu cea a pătrunjelului, comestibilă, bogată în substanțe nutritive și în vitamine (Pastinaca sativa hortensis). [Var.: (reg.) păstărnác s. m.] – Din magh. paszternák, scr. pastrank, germ. Pastinak.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a păstârnác s. m., pl. păstârnáciSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PĂSTÂRNÁC, păstârnaci, s. m. Plantă erbacee legumicolă bienală din familia umbeliferelor, cu rădăcina pivotantă fusiformă, cărnoasă, albă sau gălbuie, asemănătoare cu cea a pătrunjelului, comestibilă, bogată în substanțe nutritive și în vitamine (Pastinaca sativa hortensis). [Var.: (reg.) păstărnâc s. m.] – Din magh. paszternák, sb. pastrank, germ. Pastinak.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)