Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele prună:

PRÚNĂ, prune, s. f. Fructul prunului, drupă de formă alungită, de culoare vânătă sau gălbuie, cu sâmbure mare. ◊ Expr. Parcă are prune în gură, se spune despre cineva care vorbește neclar, care pronunță cuvintele nedeslușit. – Lat. pruna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


prúnă f., pl. e (lat. prûna, pl. de la prunum, prună, considerat ca singular; it. pv. vsp. cat. pruna, fr. prune. D. rom. vine rut. pruni). Vest. Fruct de prun: din prune se scoate rachiŭ saŭ țuĭcă. Est. Un fel de prune cărnoase. V. avramă, goldană, corcodușă, porumbă, motrună.
Sursa: Dicționaru limbii românești

prúnă s. f., g.-d. art. prúnei; pl. prúne
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

prună f. rodul prunului din care se face țuica; varietăți: avrame, bardace, goldane, etc. [Lat. PRUNA].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PRÚNĂ, prune, s. f. Fructul prunului, drupă de formă alungită, de culoare vânătă sau gălbuie, cu sâmbure mare. ◊ Expr. Parcă are prune în gură, se spune despre cineva care vorbește neclar, care pronunță cuvintele nedeslușit. – Lat. pruna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)