PROVIÁNT, provianturi, s. n. (Înv.) Provizii, alimente (pentru armată). [Pr.: -vi-ant] – Din pol. prowiant, rus. proviant, germ. Proviant.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a proviánt (proviánturi), s. n. – Provizii, băuturi, alimente.Pol. prowiant (Tiktin).Sursa: Dicționarul etimologic român
proviánt n., pl. urĭ (rus. pol. germ. proviant, d. it. provianda, merinde. V. profond). Barb. Rar. Proviziunĭ, merinde, mîncare p. armată (pîne [!], zahăr, carne, nutreț ș. a.). – Vechĭ și profiant.
Sursa: Dicționaru limbii românești
proviánt (înv.) (-vi-ant) s. n., pl. proviánturiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită proviant n. proviziune de hrană: a le da proviant și care de transport FIL. [Rus. PROVIANTŬ (din nemț. Proviant): v. profont].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PROVIÁNT, provianturi, s. n. (Înv.) Provizii, alimente (pentru armată). [Pr.: -vi-ant] – Din pol. prowiant, rus. proviant, germ. Proviant.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)