Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele procurare:

PROCURÁRE, procurări, s. f. Acțiunea de a procura și rezultatul ei. – V. procura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



PROCURÁRE s.f. Acțiunea de a procura și rezultatul ei. [< procura].
Sursa: Dicționar de neologisme

procuráre s. f., g.-d. art. procurắrii; pl. procurắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

PROCURÁRE, procurări, s. f. Acțiunea de a procura și rezultatul ei.; – V. procura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

procurare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul procura