Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele problematic:

PROBLEMÁTIC, -Ă, problematici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Îndoielnic, nesigur, ipotetic. ♦ P. ext. Dubios, suspect, necurat. 2. Adj. Care constituie o problemă, o enigmă. ♦ (Log.; despre judecăți) Care anunță un raport posibil între termenii judecății. 3. S. f. Ansamblu de probleme (I 3) cu privire la același subiect; tematică. – Din fr. problématique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



PROBLEMÁTIC, -Ă adj. 1. Despre care nu se poate spune ceva sigur; îndoielnic, nesigur. ♦ (Log.; despre judecăți) Care anunță un raport posibil între termenii judecății. 2. Care constituie o problemă; enigmatic; (p. ext.) suspect. [Cf. fr. problématique].
Sursa: Dicționar de neologisme

PROBLEMÁTIC, -Ă I. adj. 1. despre care nu se poate spune ceva sigur; îndoielnic, nesigur. ◊ (log.; despre judecăți) care anunță un raport posibil între termenii judecății. 2. care constituie o problemă; enigmatic; (p. ext.) suspect. 3. referitor la probleme. II. s. f. ansamblu de probleme cu privire la același subiect, domeniu etc.; tematică. (< fr. problématique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

*problemátic, -ă adj. (vgr. problematikós). De problemă, îndoĭos, nesigur: succes problematic. Fig. Echivoc, suspect: existență problematică. Adv. În mod problematic.
Sursa: Dicționaru limbii românești

problemátic (pro-ble-) adj. m., pl. problemátici; f. problemátică, pl. problemátice
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

problematic a. 1. ce are caracterul unei probleme, care nu e demonstrat: fapt problematic; 2. echivoc și suspect: conduită problematică.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PROBLEMÁTIC, -Ă, problematici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. îndoielnic, nesigur, ipotetic. ♦ P. ext. Dubios, suspect, necurat. 2. Adj. Care constituie o problemă, o enigmă. ♦ (Log.; despre judecăți) Care anunță un raport posibil între termenii judecății. 3. S. f. Ansamblu de probleme (I 3) cu privire la un anumit domeniu, disciplină, subiect; tematică. – Din fr. problématique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)