Am găsit 3 definiții pentru cuvantul/cuvintele pritocire:

PRITOCÍRE, pritociri, s. f. Acțiunea de a pritoci și rezultatul ei; pritoceală, pritocit, pritoc. – V. pritoci.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



pritocíre s. f., g.-d. art. pritocírii; pl. pritocíri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

PRITOCÍRE, pritociri, s. f. Acțiunea de a pritoci și rezultatul ei; pritoceală, pritocit, pritoc. – V. pritoci.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

pritocire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul pritoci