PRISĂCĂRÍE s. f. Ocupația prisăcarului; albinărit, prisăcărit, stupărit; apicultură. – Prisăcar + suf. -ie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a prisăcăríe f. Est. Prisacă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
prisăcăríe s. f., art. prisăcăría, g.-d. prisăcăríi, art. priscăríeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PRISĂCĂRÍE s. f. Ocupația prisăcarului; albinărit, prisăcărit, stupărit; apicultură. – Prisăcar + suf. -ie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)