prísnă, prísne, s.f. 1. (înv.) candelă la biserică. 2. (adj. invar.; reg.) curat, pur, neamestecat; veritabil, autentic, adevărat. 3. (adj.; înv. și reg.) în întregime, cu totul, complet; exact, întocmai, tocmai, chiar.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
prísnă (-ne), s. f. – (Înv.) Lumină veșnică. Sl. prisno „veșnic” (Tiktin; Cihac, II, 293).Sursa: Dicționarul etimologic român
prísnă f., pl. e (vsl. prišĭno [svĭetlĭ], veșnic [arzînd]). Vechĭ. Candelă veșnică.
Sursa: Dicționaru limbii românești