prisleșí, prisleșésc, vb. IV (înv.) a (se) stabili în altă parte; a (se) strămuta; a (se) înstrăina.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
prișleșí (-șésc, -ít), vb. – 1. A se stabili în altă parte. – 2. A emigra. Sl. prišĭlŭ, part. din priiti „a veni” (Tiktin). Sec. XVII, înv., ca și der. prișleț, s. m. (venetic), din sl. prišĭlĭcĭ.Sursa: Dicționarul etimologic român