Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele pripi:

PRIPÍ, pripesc, vb. IV. 1. Refl. A face un lucru în grabă și adesea fără chibzuială, a acționa în pripă. ♦ Intranz. (Înv.) A se grăbi, a se zori. ♦ Tranz. A accelera, a iuți ritmul unei acțiuni. ♦ A nu izbuti, a rata o acțiune din cauza grabei. 2. Refl. A se încălzi la foc; (despre alimente) a se coace (superficial) la un foc (prea) repede. 3. Tranz. (Pop.; despre soare) A dogori, a arde. – Cf. bg. pripra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

pripí, pripésc, vb. IV 1. (înv.; despre unități militare) a se îndrepta, a se deplasa grabnic către un loc; a veni, a sosi repede într-un loc. 2. (refl.; înv. și pop.; despre oameni) a se grăbi, a se zori; a face un lucru în grabă și fără chibzuială; a da greș într-o acțiune din cauza grabei. 3. (înv.; despre oameni) a face, a obliga să acționeze în grabă; a grăbi, a îndemna, a zori (pe cineva). 4. (refl.; înv. și reg.) a se sili, a se strădui (să facă ceva cât mai repede). 5. (înv. și reg.; despre acțiuni, deplasări) a accelera, a iuți, a grăbi (pentru a realiza ceva). 6. (înv.; despre oameni) a urmări de aproape și în grabă pentru a pune pe fugă, pentru a învinge,pentru a prinde; a fugări. 7. (înv.) a constrânge, a forța, a sili (să facă ceva în grabă). 8. (înv. și reg.) a surprinde asupra faptului (reprobabil). 9. (înv. și reg.) a încălzi puternic, a înfierbânta, a încinge (la foc). 10. (reg.; despre alimente) a coace sau a frige repede și superficial; a prăji numai la suprafață; a rumeni. 11. (refl.; reg.; despre pâine) a se coace prea repede, făcând găuri mari sub coajă; a se coși. 12. (înv. și reg.; despre soare) a arde puternic, a dogori. 13. (reg.; despre cereale sau fructe) a face să ajungă la maturitate înainte de vreme, a coace prematur.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme


pripí (pripésc, pripít), vb.1. A se grăbi, a se zori. – 2. A se coace, a se încălzi, a (se) pîrli, a (se) pîrpăli. – 3. (Mold.) A surprinde. – Var. Mold. prichi. Cuvînt probabil rezultat din confuzia a două cuvinte sl., pripešti „a arde, a pîrli” și prispĕti „a se grăbi”, de unde un *pripĕti, cf. bg. pripiram „a se grăbi” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 292; Tiktin). – Der. pripac, s. n. (înv., văpaie, dogoare); pripeală (var. Banat pripală), s. f. (grabă; dogoare, fierbințeală); pripec, s. n. (căldură sufocantă), cf. bg. pripek, sb. pripeka; pripelnic, adj. (grăbit, precipitat); pripie, s. f. (înv., precocitate).
Sursa: Dicționarul etimologic român

pripí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pripésc, imperf. 3 sg. pripeá; conj. prez. 3 pripeáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

pripì v. a se grăbi (cu o nuanță de precipitare): cine se pripește, adesea se poticnește. [Disimilat din pripri = bulg. PREPRŬ, a se grăbi].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

pripì v. Mold. 1. a se coace de timpuriu: holdele încep a pripi; 2. a arde (vorbind de soare sau de foc): obraji pripiți de flacări. [Cf. slav. PRIPEKÕ, a se coace].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PRIPÍ, pripesc, vb. IV. 1. Refl. A face un lucru în grabă și adesea fară chibzuială, a acționa în pripă. ♦ Intranz. (Înv.) A se grăbi, a se zori. ♦ Tranz. A accelera, a iuți ritmul unei acțiuni. ♦ A nu izbuti, a rata o acțiune din cauza grabei. 2. Refl. A se încălzi la foc; (despre alimente) a se coace (superficial) la un foc (prea) repede.Tranz. (Pop,; despre soare) A dogori, a arde. – Cf. bg. pripra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)