Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele prezervativ:

PREZERVATÍV, prezervative, s. n. Remediu folosit pentru prevenirea unui rău. ♦ Mic tub elastic închis la un capăt, folosit de bărbați ca protector împotriva bolilor venerice sau ca mijloc anticoncepțional. – Din fr. préservatif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



PREZERVATÍV, -Ă adj. Care prezervă; apărător, preventiv. // s.n. Remediu folosit pentru prevenirea unui rău, a unei boli. ♦ Mic tub elastic închis la un capăt, folosit de bărbați ca anticoncepțional sau pentru prevenirea unei îmbolnăviri prin contact sexual. [< fr. préservatif].
Sursa: Dicționar de neologisme

PREZERVATÍV, -Ă I. adj. care prezervă; preventiv. II. s. n. remediu pentru prevenirea unui rău, a unei boli. ◊ mic tub elastic închis la un capăt, folosit de bărbați ca anticoncepțional sau pentru prevenirea unei îmbolnăviri prin contact sexual; condom. (< fr. préservatif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

PREZERVATIV balon, capișon, cauciuc, căciuliță, fluturaș, gumă de șters SIDA, protex, scufiță.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

*prezervatív, -ă adj. (nlat. praeservativus). Care servește la prezervare: remediŭ prezervativ. S. n., pl. e. Remediŭ prezervativ: sobrietatea e cel maĭ bun prezervativ contra boalelor [!].
Sursa: Dicționaru limbii românești

prezervatív s. n., pl. prezervatíve
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

prezervativ a. care are puterea de a prezerva. ║ n. remediu ce prezervă: citirea e un prezervativ în contra urîtului.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PREZERVATÍV, prezervative, s. n. Remediu folosit pentru prevenirea unui inconvenient (mai ales a unei boli). ♦ Mic tub elastic închis la un capăt, folosit de bărbați în timpul contactului sexual ca protector împotriva bolilor venerice sau ca mijloc anticoncepțional. – Din fr. préservatif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)