PRESTÁȚIE, prestații, s. f. 1. Prestare. 2. Muncă de scurtă durată (de obicei gratuită) efectuată pentru lucrări de interes public; sumă de bani care reprezintă contravaloarea (neefectuată a) acestei munci. [Var.: prestațiúne s. f.] – Din fr. prestation, lat. praestatio, -onis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PRESTÁȚIE s.f. 1. Desfășurare a unei activități; prestare. 2. Muncă depusă gratuit pentru efectuarea unor operații de folos obștesc. [Gen. -iei, var. prestațiune s.f. / cf. fr. prestation, lat. praestatio].
Sursa: Dicționar de neologisme
PRESTÁȚIE s. f. 1. prestare. 2. muncă depusă gratuit pentru efectuarea unor operații de folos obștesc. ◊ tot ceea ce un actor, un sportiv oferă publicului. (< fr. prestation, lat. prestatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
prestáție (-ți-e-) s. f., art. prestáția (-ți-a), g.-d. art. prestáției; pl. prestáții, art. prestáțiile (-ți-i-)Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită PRESTÁȚIE, prestații, s. f. 1. Prestare. 2. Formă de impozit constând în efectuarea unor munci sau în predarea unor produse ori a unor sume de bani, pentru realizarea unor lucrări de interes public etc.; muncă, produse, bani care constituie această formă de impozit. [Var.: prestațiúne s.f.l – Din fr. prestation, lat. praestatio, -onis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)